GAPS sau în traducere sindromul digestiv şi problemele psihologice este un protocol nutriţional creat de către dr. Natasha Campbell şi are la bază teoria că multe din problemele de sănătate (condiţii inflamatorii ale sistemului digestiv, boli autoimune, boli neurologice) au o cauză comună: dezechilibrul florei microbiene din aparatul digestiv.

Protocolul GAPS este susţinut atât de părintele medicinei, Hipocrate care considera că toate bolile pornesc din intestin dar şi de cercetările actuale care au confirmat pentru lumea medicală că 90% din celulele şi materialul genetic aparţin de fapt florei microbiene. Deja aproape că a devenit un clişeu să spunem că stilul de viaţă actual şi ultimele cuceriri ale chimiei alimentare ne pun în pericol sănătatea şi flora intestinală, care odată afectată conduce întregul organism către boală. Natasha  Cambell merge mai departe de atât şi, pe baza cercetărilor sale şi a experienţei cu propriul copil,  încadrează autismul, dispraxia, dislexia, ADD, ADHD, schizofrenia şi depresia sau anxietatea în boli a căror cauză se află în  problemele sistemului digestiv.

Protocolul creat de la Natasha Campbell porneşte de la ideea că întreaga flora intestinală are o structură foarte organizată şi este alcătuită din colonii de bacterii cu roluri şi funcţii foarte bine definite. Când această ierarhie naturală de bacterii se schimbă, hrana nu mai este digerată corect şi astfel, nu mai este asimilată corespunzător şi apar mai multe simptome atât digestive cât şi de altă natură. Bacteriile din segmentele ulterioare ale tractului digestiv transformă mâncare nedigerată corespunzător prin procese nefireşti, generând toxine ce sunt absorbite în fluxul sanguin cu efecte foarte imprevizibile în întreg corpul. Creierul se congestionează cu aceste toxine şi nu mai are capaciatea de a procesa corect informaţii senzoriale. Aşa explică Natasha Campbell motivul pentru care unii  copii nu reuşesc să învețe, să asimilieze cunoştienţe și să dezvolte abilități. Desigur există şi situaţii în care nivelurile de toxicitate sunt mici, şi atunci creierul procesează informaţia senzorială foarte repede, ceea ce duce la simptome de hiperactivitate sau dislexie.

Dieta GAPS

Este în fapt un plan de vindecare destinat să dureze în medie doi ani, în funcţie de cum reacţionează fiecare organism în parte. Se desfăşoară în 7 etape şi presupune excluderea zahărului şi amidonului. Sunt interzise: cartofii, orezul, pastele, pâinea, grâul, făină.

La momentul începerii dietei, corpul este “înfometat” după alimentele care să hrănească bacteriile bune. Fără aceste bactecterii benefice ce trăiesc la nivelul epiteliul intestinal nu există vindecare. Permite apă numai la  temperatura camerei – întrucât corpul consumă mai puţină energie pentru a o digera, probiotice şi o hrană limitată la consumul de supe numai din oase şi apoi supă de oase cu legume. În această etapă, substanţele nutritive le consumăm pentru epiteliul intestinal de aceea avem nevoie de vitamine, minerale, grăsimi, gelatină, aminoacizi şi glucozamine. Treptat se adaugă ouă, zeamă de varză şi lactate acidifiate natural: zer, smântână, chefir, iaurt. Toate legumele se consumă fierte sau înăbuşite în unt ghee sau grăsime animală şi numai spre final se pot consuma în stare crudă. Carnea şi peştele sunt introduse treptat în dieta, la început sub formă de tocane de legume şi carne şi apoi fiartă şi abia spre final gătită grill. Dieta completă trebuie urmată doi ani, timp în care organismul trece prin transformări şi înveţi să îţi asculţi corpul, văzând cum reacţionează la fiecare mâncare. Aceste cunoştinţe sunt unice şi valoroase pentru toată viaţa.  Odata ce sistemul digestiv începe să funcţioneze normal, se pot introduce treptat toate alimentele, pornind de la carofii noi şi cerealele fără gluten.

Despre autoarea planului GAPS

Dr. Natasha Campbell-McBride este originară din Rusia, unde și-a făcut studiile medicale. A lucrat ca neurolog și neurochirurg câțiva ani. În urmă cu mai bine de 20 de ani s-a mutat în Marea Britanie, unde acum are propria clinică în Cambridge. În momentul în care a devenit mamă, iar fiul său a fost diagnosticat cu autism, a realizat că profesia sa nu are răspunsuri pentru afecțiunea fiului și a început să studieze nutriția. Cu foarte multă determinare, Dr. Campbell-McBride a reușit să îl recupereze pe fiul. Experiența cu fiul său o pune în practică în prezent, în clinica sa din Cambridge, unde tratează copii și adulți cu autism, tulburări neurologice, digestive și imunitare.